Obligațiuni: ce sunt și cum le analizăm?

obligațiuni
Obligațiuni: ce sunt și cum ne ajută?

Introducere

Salut și bine ai venit. În postarea de azi vom vorbi despre obligațiuni. Ce sunt ele și cum le putem utiliza pentru a ne dezvolta eficient portofoliul financiar. Vom răspunde la întrebări referitoare la definiția acestor obligațiuni, eficiența lor și modul de achiziție a acestora.

Așa că hai să începem.

Obligațiuni: Ce sunt ele?

obligațiuni
Ce sunt și cine utilizează obligațiuni ?

Obligațiunile sunt o clasă de active definite ca și contracte între două părți. O parte care dorește să se imprumute (emitent) și o parte (sau mai multe) care este (sunt) de acord să împrumute. Emitentul se obligă să restituie împrumutul la o dată stabilită (scadență) și de asemenea să oferă o dobândă periodică (cupon).

Caracteristicile obligațiunilor

Toate informațiile referitoare la o obligațiune se pot regăsi în prospectul acesteia și este de recomandant să îl citești înainte de a achiziționa orice fel de obligațiune.

De asemenea pe site-ul BVB la categoria instrumente financiare găsim subrubrica bonds. Aici putem vedea toate obligațiunile tranzacționate pe piața din România.

Pentru a detalia caracteristicile unei obligațiuni vom utiliza ca exemplu cele oferite de Impact (simbol IMP22E).

Caracteritici generale

IMP22E
  • symbol (simbolul) este numele sub care îl putem regăsi în platformele de trazacționare. În cazul nostru acesta este IMP22E;
  • ISIN: este un cod unic de identfificare (asemănător unui CNP în cazul oamenilor);
  • type (tipul de activ): în cazul nostru acesta este obligațiune sau bond;
  • segment (segmentul de tranzacționare): La fel ca și în cazul acțiunilor există piețe principale și secundare de tranzacționare. În cazul nostru IMP22E este încadrat în piața principală;
  • category (categoria de obligațiune): Există o varietate de tipuri de obligațiuni în funcție de compania emitentă. Astfel putem avea obligațiuni suverane (emise de o țară), municipale (emise de o regiune din cadrul țării) sau corporative (emise de o companie privată). În cazul nostru fiind vorba despre o companie privată avem o obligațiune corporativă;
  • status (statusul): Acesta se referă la posibilitatea de tranzacționare a obligațiunii. În cazul nostru aceasta este tranzacționabilă. Există o serie de obligațiuni, în principal emise către investitori instituționali, care nu sunt tranzacționabile la liber pe bursă.
  • prețul: Un lucru ciudat în cazul obligațiunilor este acela că prețul afișat este de fapt PROCENT din valoarea activului respectiv din valoarea nominală. Astfel în cazul nostru IMP22E se tranzacționează la 98% din valoarea nominală.

Caracteristici specifice

IMP22E
IMP22E -continuare
  • securities issued (numărul de obligațiuni emise): câte obligațiuni au fost emise. În cazul nostru există un total de 2505 obligațiuni emise;
  • initial principal (principal): este valoarea de bază a obligațiunii. Aceasta este valoarea originală a emisiunii și de asemenea la aceasta se calculează cuponul aferent.În cazul nostru este de 5000 EUR. Această este suma care va fi restituită la data de maturizare indiferent de prețul obligațiunii din aceea zi;
  • issued amount (cantitatea emisă): acesta este produsul dintre numărul de obligațiuni emise și valoarea lor. În cazul nostru este de 12,525,000 EUR ( 2505×5000 EUR). Această valoare este utilă pentru a stabili gradul de îndatorare al companiei și deci riscul de neplată a acesteia.
  • no. coupons (numărul de cupoane): numărul de plăți periodice până la data de maturizare. În cazul nostru sunt 10 plăți de la data emiterii obligațiunior până la data de răscumpărare. În prospect se pot afla detalii mai amănunțite referitoare la periodicitatea clară a acestor cupoane (lunare, semestriale,trimestriale, anuale, etc);
  • issue date (data emisunii de obligațiuni): data la care s-au emis prin plasament privat obligațiunile; La această dată se calculează periodicitatea cupoanelor. În cazul nostru aceasta este 19 Dec 2017;
  • listing date (data de listare): data la care a fost listată obligațiunea pe bursa de valori. În cazul nostru aceasta este 22 Dec 2017;
  • maturity date (data de maturizare): data la care se închieie contractul între cele două părți și este restituit principalul celui care deține obligațiunea. În cazul nostru aceasta este 22 Dec 2022. Cu alte cuvinte obligațiunea ese pe durată de 5 ani (2022-2017);
  • covertible (convertibile): Obligațiunile convertibile permit celui care deține obligațiunea să primescă la maturitate în loc de bani, acțiuni în companie. În cazul nostru nu este cazul deoarece este o obligațiune simplă;
  • call option (opțiune call): Obligațiunile cu opțiune call permit emitentului să răscumpere obligațiunile înainte de data de maturitate la un preț anunțat la data emisiunii;
  • interest type (tipul dobânzii): Valoarea cuponului poate fi o valoare fixă sau una variabilă în funcție de diverși indici (ROBOR, IRCC, etc). În cazul nostru aceasta este fixă;
  • interest calculation (modul de calculare a dobânzii): Aici este afișată formul de calcul a cuponului variabil sau în cazul nostru valoare fixă a acestuia.În cazul nostru aceasta este de fix 5,75 pe toată perioada emisiunii;
  • currency trading (moneda de tranzacționare): În cazul nostru este EUR;
  • currency clearing (moneda de rambursare a principalului): Moneda în care va fi rambursat principalul. În cazul nostru este tot EUR;
  • benchmark (referință): Aceasta se aplică dacă obligațiunea urmărește un anumit indice sau o referință dată.

Tipuri de obligațiuni

tipuri de obligațiuni
tipuri de obligațiuni

Putem împărți obligațiunile în funcție de mai multe criterii după cum urmează:

În funcție de tipul cuponului

În funcție de modul de calcul al cuponului avem

  • cupon fix Acest tip de obligațiuni sunt cel mai des întâlnite și oferă un cupon cu valoare fixă pe întreaga perioadă de viață a obligațiunii.
  • cupon variabil În cazul acestora se oferă un cupon variabil în funcție de rata inflației sau un indice al pieței monetare (ROBOR, EURIBOR, etc).
  • obligațiuni cu cupon zero Acest tip de obligațiuni se aseamănă cu o acțiune în sensul că nu oferă nici un cupon pe durata de viața a obligațiunii. Astfel de obligațiuni se tranzacționează inițial la un discount față de prețul de bază (principal) și la sfărșitul perioadei se achită obligatarului doar valoarea principalului.

În funcție de emitent

În funcție de cine le emite avem următoarele tipuri de obligațiuni:

  • suverane – emise de un stat;
  • municipale – emise de o municipalitate;
  • corporative – emise de o companie privată;
  • supra-naționale – emisă de o organizație bancară; internațională sau alte instituții financiare internaționale (de ex BERD – banca europeană de reconstrucie și dezvoltare-).

În funcție de prioritatea obligatarului

În funcție de prioritatea în ceea ce privește recuperearea investiției avem:

  • obligațiuni senioare Deținătorii de obligațiuni senioare sunt prioritari în ceea ce privește recuperarea investiției în caz de faliment al companiei. Aceasta înseamnă un risc mai mic pentru investitior însă aduce și un randament mai mic.
  • obligațiuni junioare Deținătorii de obligațiuni junioare sunt în plan secundar în ceea ce privește recuperarea investiției în caz de faliment al companiei. Aceasta înseamnă un risc mai ridicat și deci un randament mai mare.

Toți deținătorii de obligațiuni însă îți recuperează investiția ÎNAINTEA acționarilor în caz de faliment. Acest lucuru este datorat faptului că obligatarii sunt considerați persoane care au împrumutat companie iar acționarii sunt considerați participanți în companie care și-au asumat riscul aferent participării.

De ce se finanțează companiile prin obligațiuni?

flexibilitatea obligațiunilor
flexibilitatea obligațiunilor
De ce să te imprumuți printr-o emisiune de obligațiuni și nu să ceri direct bani de la bancă?

Răspunsul pe scurt este că folosind emisiunii de obligațiuni tu companie câștigi flexibilitate.

Și acum răspunsul pe lung.

Marea majoritate a companiilor se văd nevoie să recurgă la imprumuturi fie pentru plăți curente, fie pentru investiții,sau pentru diverse nevoi neprevăzute.

Când vine acest moment exită o serie de variante de a introduce capital în companie:

  • proprietarii firmei pot veni cu bani de acasa sau din economii;
  • împrumuturi la bancă;
  • emisiuni de acțiuni;
  • emisiuni de obligațiuni.

Primul punct este cel mai sigur însă nu poate fi fezabil pentru nevoi de investiții de mare anvergură sau cheltuieli foarte mari.

Obligațiuni vs împrumut bancar

Există două mari beneficii ale emiterii de obligațiuni dacă le comparăm cu împrumutul bancar.

  1. de obicei cuponul obligațiunii este mai mic decât dobânda băncii;
  2. banca poate impune condiții pentru acordarea creditului, condiții care nu există în cazul obligațiunilor. De exemplu banca poate obliga companie să nu realizeze anumite investiții până nu achită creditul. De asemenea banca poate obliga o companie să nu îți mai crească nivelul de îndatorare până la plata creditului.

Obligațiuni vs emiterea de acțiuni

Diferența dintre un acționar și un obligatar este aceea că acționarul deține o cotă parte din companie pe când obligatarul deține o cotă parte a unei datorii emise de companiei.

Concomitent cu emiterea de noi acțiuni se întâmplă următoarele lucruri:

  • profitul viitor obținut de companie va trebui împărțit între mai mulți acționari ceea ce va putea duce la o scădere a indicatorului P/E (sau PER/ EPS) despre care am vorbit aici;
  • se va dilua puterea de vot a fiecărui acționar fapt care va îngreuna procesul de decizie în cadrul companiei.

După cum puteți vedea emisiunea de acțiuni, pe termen scurt, aduce defavoruri acționarilor deja existenți.

Avantajele emisiunii de obligațiuni

Pentru companie, emiterea de obligațiuni, permite realizarea unui împrumut relativ rapid cu sume mari de bani având costuri fixe sau cu mici variații. De asemenea, de cele mai multe ori, emisiunile de obligațiuni pot fi închise înainte de termen dacă compania dorește, fără costuri suplimentare.

Pentru obligatari, obligațiunile sunt o variantă de a obține câștiguri mai sigure decât acțiunile, relativ constante, la dobânzi mai bune decât cele bancare.

Cum se calculează randamentul unei obligațiuni

randamentul unei obligațiuni
randamentul unei obligațiuni

Prețul unei obligațiuni poate varia pe parcursul duratei ei de viața în funcție de mai multe criterii:

  • durata de viață a obligațiunii Teoretic o obligațiuni pe o perioadă de viața mai mare este mai riscantă și cu cât scade perioada scade și riscul acesteia. Astfel obligatarii sunt dispuși la obligațiuni pe termen ridicat (10-20-30 de ani) doar dacă au un randament mai ridicat. Pe de cealaltă parte obligațiunile pe termen scurt (1-10 ani) sunt acceptate și cu un randament mai scăzut.
  • dobânzile din piață Cu cât dobânzile de referință din piață sunt mai scăzute cu atât obligațiunile deja emise sunt mai atractive având dobânzi mai mari. De ex să luăm o companie care emite o obligațiune X cu un cupon de 5% anual dobânzile de referință din piață fiind de 4%. Aceasta inițial nu este foarte atractivă însă dacă pe parcurusl vieții acesteia dobănzile de referință scad la 3% automat majoritatea obligațiunilor noi emise vor avea o dobândă de 3,5-4%. Astfel obligațiunea noastră X va fi mai atractivă și deci prețul ei va crește.
  • siguranța emitentului Cu cât emitentul este o entitate mai sigură și mai credibilă cu atât randamentul obligațiunii va fi mai mic. De aceea avem obligațiuni ale unor țări considerate sigure precum Japonia care au un randament negativ iar țări mai puțin sigure precum România care au randament ale obligațiunilor de stat de 4-5%. Obligațiunile corporative fiind considerate mai riscante au randamente peste cele suverane pornind de la 6-8% și ajungând chiar la 12% în RON respectiv 2-3% și ajungând până la 6-7% în Euro.

Bun, bun dar cum se calculează acest randament?

Rata unui cupon se calculează ca fiind raportul dintre valoarea cuponului anual și prețul curent al obligațiunii. Astfel dacă avem o obligațiune X cu un preț de bază de 100 RON și un cupon anual de 10 RON avem o rată a cuponului de 10% (10/100 x 100).

În cazul randamentelor unei obligațiuni exită mai multe variante de calcul ale acestora:

randament curent Acesta ia în calcul cuponul raportat la valoarea de piață a obligațiunii.

exemplu: Astfel dacă avem aceași obligațiune X din exemplul de mai sus cu același cupon anula de 10 RON însă prețul acesteia a scăzut la 90 RON am avea un randament de 11% (10/90 x 100).

Acest tip de randament este unul simplist deoarece nu ia în calcul fluctuațiile de preț ale obligațiunii și nici posibilitatea de reinvestire a cuponului.

Randamentul curent îi spune unui investitor care este randamentul deținerii obligațiunii X timp de 1 an.

randamentul la maturitate. Acesta este randamentul obținut dacă se menține obligațiunea până la maturitate. Pentru a se calcula acest randament trebuie cunoscut prețul de piață al obligațiunii, prețul principalului (bond face value sau par value), rata anuală a cuponului și perioada de viața a obligațiunii. Odată aflate aceste informații se introduc într-un calculator precum acesta și se află valoarea randamentului.

exemplu: Să luam aceași obligațiune X care are un preț de piață de 90 RON, o valoare a principalului de 100 RON și un cupon anual de 10% timp de 10 ani.

exemplu Sursa

După cum putea vedea am avea un randament curent de 11% și un randament la maturitate de 11,75% .

2020 și banii din elicopter

În contextul actual COVID 19 multe țări au recurs la politici fiscale foarte relaxate cu dobânzi foarte mici pentru a încuraja circulația banilor. Din păcate acest lucru afectează randamentele obligațiunilor făcându-le neinteresante pentru investitori:

prețul obligațiunilor suverane ale SUA cu maturitate la 10 ani. Sursa

De asemenea acțiunile au avut un raliu incredibil odată cu primele semne de încetinire a efectelor COVID 19.

Sursa

Întrebarea este cât timp acest lucru mai poate continua?

Concluzii

Concluzii

După cum putem vedea, chiar dacă la prima vedere o obligațiune este un instrument ușor de înțeles, lucrurile nu stau chiar așa.

Din punctul de vedere al complexității activelor, obligațiunile se situează peste acțiuni.

Odată înțelese obligațiunile acestea pot fi un bun instrument de diversificare a portofoliului personal oferind un flux constant de lichiditate.

Nu trebuie să uităm faptul că obligațiunile sunt partea de stabilitate din cadrul unui portofoliu iar acțiunile sunt partea de creștere.

Cam asta a fost.

Voi cum vedeți obligațiunile în contextul economic actual? Le considerați utile?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *